ICCV despre ziua mondială a fericirii, sărăcie și bunăstare subiectivă

În urmă cu câțiva ani, Adunarea Generală a ONU a decis ca 20 martie să fie un moment de sărbătoare. Sărbătorim atunci Ziua Mondială a Fericirii. Institutul de Cercetare a Calității Vieții celebrează cu această ocazie, propunând o serie de postări despre sărăcie și bunăstare subiectivă, semnate de cercetători ai Institutului.

Indicatori subiectivi de satisfacție cu viața și posibilități de măsurare a fericirii

Elena Zamfir

Multiplu  determinată și multiplu condiționată, calitatea vieții se referă la  starea reală (condiții exterioare proprii societății și mediului natural-ecologic ) raportată la nevoi, asteptări, aspirații ale omului. Prin aceasta, calitatea vieții implică o structură, prin excelență, evaluativă. Definițiile curente ale calității  vieții au încercat pe rând să lămurească specificul relațional al conceptului prin accentuarea semnificației pe care o capătă în această relație, omul și  condița umană. (Citește mai departe…)

Cât de fericiți sunt românii?

Bogdan Voicu

De 3-4 decenii se vorbește din ce în ce mai mult despre bunăstarea subiectivă ca despre una dintre țintele esențiale ale modului de organizare a societății. Aceasta presupune un mix în care oamenii se autodefinesc drept fericiți, satisfăcuți cu viața (sau față de viață, conform unei dileme reieșită dintr-o conversație recentă pe Facebook). Ținta cu pricina este azi preluată ca atare de către state și entități transnaționale ca element central al obiectivelor lor. (Citește mai departe…)

Ne putem găsi fericirea în muncă?

Ana Maria Preoteasa

În decursul timpului modul societățile s-au raportat la ideea de muncă s-a modificat continuu. În Grecia antică munca era pentru sclavi iar cetățenii își permiteau „să lenevească„. În perioada comunistă munca, valoare supremă a societății, a devenit obligatorie pentru toți iar clasa proletară era conducătoare. În perioada de după 1989 lucrurile s-au schimbat. Transformările din perioada tranziției către economia de piață au făcut ca piața muncii să se recontureze fiind caracterizată de locuri de muncă prost plătite, adesea cu contracte nesigure sau chiar fără contract. (Citește mai departe…)

Migrație internațională și satisfacția cu viața

Bogdan Voicu

Într-un articol din urmă cu trei ani, am arătat împreună cu Marian Vasile cum culturile satisfacției cu viața se conservă (și) în urma migrației. Cu alte cuvinte, dacă te naști într-o cultură a satisfacției mai reduse cu viața și internalizezi valorile acesteia, iar mai apoi migrezi undeva unde oamenii sunt mai fericiți, vei tinde să fii mai nefericit decât media celor asemănători ție. Reproduci astfel pattern-urile de a fi satisfăcut cu viața din țara de origine. (Citește mai departe…)

Discursul „despre fericire” în media românească

Mona Simu

Pe scurt si foarte direct in loc de introducere, discursul `despre fericire` in media romaneasca.…nu prea exista. El de fapt lipseste `cu desavarsire` inainte de The International Day of Happiness ce se sarbatoreste pe 20 martie in fiecare an in tarile ONU. Exact asa cum cele doua timide zile din luna martie legate de doua `contexte` placute si vesele – ziua de 1 Martie si ziua de 8 Martie (Ziua Femeii), sunt marcate in ziare prin cateva articole in interiorul ziarelor si cateva cuvinte mai frumoase – `martisor (evident!), primavara, mama, sotie, sarbatoare etc. – si despre ziua internationala a fericirii se va scrie, probabil, exact in ziua de 20 martie 2017 (asa s-a intamplat anii anteriori). (Citește mai departe…)

Cât de fericiți sunt copiii din România?

Cosmina Elena Pop

Ca membri ai societății sau ca părinți, ne dorim să creștem copii fericiți. Totuși, cunoaștem destul de puțin despre nivelul de satisfacție sau de fericire, despre evaluările diferitelor domenii ale vieții copiilor, adică despre bunăstarea lor subiectivă. Studiile care vizează aceste aspecte sunt puține și la început de drum atât la noi în țară, cât și la nivel internațional. (Citește mai departe…)