Sortate:

Etichetă: psihosociologie

Surdu, Emil. (1989). Modalități de consum cultural. Implicații psihosociologice. Viitorul Social, LXXXII(4), 372-378.

Fitzek, Sebastian. (2020). Sacrul şi puterea politică: abordări psihosociale ale imaginarului colectiv. București: Pro Universitaria.

Gheorghiu, Mihnea. (1981). Dimensiunea psihosocială a omului nou. Viitorul Social, X(3), 397-401.

Bucur, Dumitru. (1975). Aspecte psihosociale ale conducerii microgrupurilor formale. Viitorul Social, 4(3), 455-467.

Herseni, Traian, (Ed.) et al. (1970). Industrializare și urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldești. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România.

Schifirneț, Constantin. (1973). Coordonatele psihosociale ale motivării frecventării teatrului. Viitorul Social, II(1), 144-154.

Ștefan, Bruno, Liță, Corneliu Ștefan, & Mihalcea, Andreea. (2001). Organizațiile sindicale și dilemele tranziției. Studii de psihosociologie organizațională. București: BCS.

Zamfir, Cătălin. (1974). Psihosociologia organizării și a conducerii. București: Politică.

Mărcuș, Carmen. (1997). Efectele psiho-sociale ale practicii yoga. Revista de Cercetări Sociale, (3), 131-140.

Zamfir, Cătălin. (1972). Metoda normativă în psiho-sociologia organizării. București: Editura Științifică.

Zamfir, Cătălin. (1990). Cooperare și incertitudine. In S. Chelcea (Ed.), Psihosociologia cooperării și a întrajutorării umane (pp. 1-16). București: Militară.

Zamfir, Cătălin. (1990). Incertitudinea. O perspectivă psiho-sociologică. București: Editura Științifică.

Prin continuarea utilizării site-ului sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close